Când zicem traducere, ne gândim automat și la legalizate și apostilare.  Multe instituții sau firme cer ca documentele după ce au fost traduse, să fie și legalizate. Vi se întâmplă să încurcați traducerea autorizată cu cea legalizată? Traducerea autorizată are la final încheierea traducătorului autorizat de Ministerul Justiției, împreună cu ștampila și semnătura acestuia. Traducerile legalizate, pe lângă încheierea traducătorului autorizat, au și o încheiere pentru notarul public, care certifică faptul că traducerea a fost realizată cu exactitate, după documentul original.

Există traduceri autorizate, traduceri legalizate și traduceri apostilate. Spre exemplu, traducerile apostilate ca să se poată pune ștampila de la Haga pe ele, trebuie să treacă mai întâi prin procesul de legalizare, la un birou notarial. De ce? Pentru că un notar să poată să certifice originalitatea documentului ce urmează a fi apostilat. Fără aprobarea notarului, nu vei putea merge mai departe cu procesul de apostilare care se face la camera notarilor din orașul în care a fost emis documentul, la prefectură sau tribunal.

Care este diferența între traducerea legalizată și cea apostilată?

În primul rând, legalizarea unei traduceri se face la notarul public, pe când apostilă se face la prefectură, și după caz, la camera notarilor sau tribunal. Există diferențe majore de preț între cele două proceduri. Cât costă legalizarea unui act? Prețul legalizării se stabilește în funcție de biroul de traduceri la care mergeți. Este un preț standard, stabilit de Ministerul Justiției, care trebuie respectat de către notarii publici, adică 60 lei. Chiar la începutul acestui an, prețurile au fost actualizate de către Minister. Timp de câțiva ani de zile ele n-au mai suferit modificări. Fiecare birou are dreptul să încaseze un comision, astfel că pe lângă cei 60 lei se mai poate adăuga o sumă modică care să justifice deplasarea personalului la birourile notariale, ca să vă ajute cu servicii complete. Dacă vii la noi, spune-ne exact ce ți-ai dori și de restul ne ocupăm noi.

În cazul apostilei, prețul este mult mai ridicat pentru că pe lângă legalizare, o să mai necesite și apostilă propriu-zisă care se pune la prefectură și camera notarilor. La camera notarilor se încasează și acolo o taxă de apostilare. La fel ca în cazul legalizării, biroul își rezervă dreptul de a adăuga un comision prin care să se achite și aceste servicii oferite.

Între cele două proceduri este și o diferență în timpul de execuție. Legalizarea se poate face în decursul aceleiași zile, în funcție de disponibilitatea notarilor. Poate să fie făcută și în câteva minute. Apostila, în funcție de tipul pe care îl dorești: apostilă completă sau apostilă pe traducere, se face în decurs de câteva zile. Apostila pe traducere se face mai repede decât cea completă care necesită să fie dusă la mai multe instituții ale statutului. Apostilarea traducerilor se face și în funcție de programul instituțiilor statului.

Toate documentele necesită traducere legalizată sau apostilată?

Nu, nu toate documentele necesită aceste proceduri. În funcție de institutul la care mergeți, normal ar fi să vi se comunice de ce tip de documente aveți nevoie. Spre exemplu, în sistemul medical, de obicei se cere doar traducerea autorizată a documentelor. Italia, spre exemplu, este o țară foarte pretențioasă din punct de vedere a documentelor. Mai toate documentele românești pe care urmează să le folosiți în Italia o să necesite traduceri apostilate. Dacă vreți să depuneți documente pentru cetățenie acolo, o să aveți nevoie de traducerea legalizată și apostilată a certificatului de naștere, certificatului de cazier judiciar și a certificatului de căsătorie (dacă este cazul). Documentele de studii și permisele de conducere sunt unele din actele la care se solicită traducere legalizată.

Ai grijă să faci foarte bine diferența între traducerile autorizate, legalizate și apostilate pentru că sunt costuri diferite în cazul fiecărei proceduri. Află aici cât costă legalizarea documentelor traduse.